Posts Tagged ‘Timișoara’

Legumele noastre cele de toate zilele

Așadar, am făcut-o și pe asta.
Joia trecută am dat avansul pentru coșul săptămânal cu legume proaspete, produse fără pesticide și îngrășăminte chimice la Belinț, jud. Timiș, de domnul Jivu.
Auzisem demult de inițiativa ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești,  m-am mai uitat peste site-ul și blogul lor, dar nu am știut niciodată foarte clar cum funcționează, deși suna foarte bine: primești legumele direct de la un producător din zona ta, fără să mai plătești intermedierea, știi în ce condiții sunt crescute legumele respective, primești mereu legume locale și de sezon… Exact ce-mi doream.

ASAT există de 3 ani. Acum 2 ani se distribuiau 20 de coșuri, acum un an s-a ajuns la 100 iar anul acesta se preconizează să se ajungă la 250 de coșuri de legume, acesta fiind și numărul maxim pe care îl poate produce dl. Jivu. La anul poate că se va semna un nou contract cu un alt producător, așa cum s-a întâmplat la Arad, unde începând cu anul ăsta, o doamnă va produce legume pentru 20 de familii.

Cum funcționează toată treaba?
Pe scurt: consumatorul – adică noi, timișorenii, după ce s-a înscris, dă un avans de 200 de ron care îi ajunge în medie pentru vreo 6-7 săptămâni. Un coș costă în medie cam 30 de ron, dar depinde de cantitatea și de felul legumelor primite în săptămâna cu pricina. Legumele au același preț pe toată durata parteneriatului. Cred că găsiți pe site-ul lor un tabel cu prețuri…
Există două tipuri de coșuri: cel mic, calculat să ajungă la 2 adulți timp de o săptămână, și cel mare, pentru 2 adulți și 2 copii. Eu m-am înscris împreună cu Gab și cu Eniko pentru un coș mic.

Din avans se extrage costul unui coș în fiecare săptămână, ca la o cartelă. Când se termină avansul, se face o „reîncărcare” și se continuă cu primitul coșurilor până la sfârșitul lunii octombire.
Legumele se vor ridica de la o hală de prin piața Badea Cârțan, o dată pe săptămână. Consumatorul își alege o zi din cele 2 când vin legumele, pentru ca producătorul să știe câte să aducă. Fiecare primitor de coș poate renunța la 3 coșuri, cu condiția să anunțe din timp (asta pe perioada concediilor).

Se încearcă semnarea unor contracte asemănătoare și cu producători de fructe, lapte, brânză și ouă dar nu este nimic final, iar eu știu prea puține pentru asta ca să scriu.

Dacă sunteți interesați de coșurile cu legume, grăbiți-vă! Mai sunt câteva locuri disponibile, iar înscrierea se face până în data de 30 aprilie. Coșurile vor începe să fie distribuite de la sfârșitul lunii mai.

Filantropica

Nu intra în magazin! M-ai auzit? Ce cauți în magazin? Pleacă, măi, n-auzi?
A urmat-o grăbit. Am zărit-o mai bine.
Bătrâna, cu cârje de lemn și un palton mai mare ca ea, căci ea era de-un metru douăzeci.
Ieși afară! am auzit-o zicând din nou.
Eu le-am urmat în magazin, unde era cald și mișunau elevi care-și cumpărau cornuri și ciocolată. Se uitau și ei mirați și se dădeau în lături.
Bătrâna s-a oprit la prima tejghea, iar polițista comunitară o hărțuia ca o hienă: hai, cumpără-ți mai repede ce ai de cumpărat și ieși! hai, te miști odată?
Așa că s-a mișcat, cu cârjele, șontâc-șontâc, și eu după ele.
Spre tejgheaua din spate.
S-a pus și ea la rând, m-am pus și eu, între noi vreo 3 elevi.
Hiena lătra în continuare, iar bătrâna îi spune cu o voce limpede: lasă-mă să-mi iau de mâncare, că mi-e foame! – De ce nu mergi la ai tăi să mănânci? – La care-ai mei (cu voce tristă) – hai, lasă teatrul, ai zis că ai unde să mergi, atunci de ce cerșești? Am, dar ce crezi, că ai mei mă primesc, crezi că-mi dau?
O văd mai bine, din profil. Piele roz pal, creponată și cu riduri adânci pe toată fața. Și niște ochi albastru deschis care luminau de sub pleoapele căzute.
Hiena – zdupeșă, cu păr brunet vopsit roșcat și ruj maro puternic. Chipiul de polițist îi umbrea ochii, doar lătratul se auzea mai departe, nerăbdător. Bătrâna și-a luat de mâncare, nu știu ce, și-a plecat. Bodongănea ceva, iar hiena o gonea din spate.
S-a asigurat că iese din magazin și nu se mai întoarce.