Puls/


Simt intens fiecare răsuflare: inspir-expir, inspir-expir. Fiecare sus și jos – mă bucur de ele. De fiecare mângâiere sau lipsă a mângâierii, de vânt sau lipsa vântului. Pedalez prin ploaie fără să mă opun și să încep să râd. Simt stropii prin geacă, prin fustă și prin ciorapi, pe față, pe mâini și prin teniși. N-are sens să mă opun, eu sunt acolo odată cu ploaia. Inspir și expir, vegetația pulsează de viață la fel ca mine și tine. Iarba aia lată de-un verde crud, înaltă de-un cot în care-mi vine să-mi bag capul. Era mai mică acum două zile; mâine nu va mai fi așa crudă. Universul inspiră și se umple de sine.
Îmi place și ploaia și soarele, și verdele și roșul, și pe jos și cu bicicleta. Să tac și să vorbesc. Să fiu prezentă sau cu mintea aiurea. Să sar și să dorm. Îmi place și să râd și să plâng, când îmi vine. Îmi doresc ceea ce am azi, mâine o să-mi doresc ce am mâine și mă las purtată de val, ăla care-o ia cu viteză în sus și-apoi în jos, și iar în sus… nu rămâne nicicând încremenit.

Unde sunt acum? Undeva pe la mijloc, sunt liniștită și aproape stabilă. Sau într-un moment în care nu percep mișcarea. Aștept s-o iau iar într-o direcție și să văd, de pe bloc, cum apune soarele.

Anunțuri

7 responses to this post.

  1. Frumos :)

    pag 58: http://www.scribd.com/doc/20299216/Zerzan-Against-Civilization-Readings-and-Reflections

    John Landau, despre care nu gasesc nimic decat ce e in cartea asta :)

    Răspunde

  2. noh.. asta mi-a schimbat ziua, sper ca si viata! ;))

    Răspunde

  3. da , da l-am vazut. mirific !

    Răspunde

  4. Posted by Ovi on 02/05/2010 at 3:10 am

    I LOVE LOVE LOVE being a girl, I`m an emotional creature.
    OK, I`m not ONLY a girl and I have other things besides emotional part but I always like to listen the girl in me.

    E tare „talk-ul” lui Eve Ensler, mi-a readus aminte de ce mã feresc de TED Talks -îs atât de „inspiraţionale” şi dacã le urmãresc cu atenţie îmi vin atât de multe idei încât simt cã am nevoie de o nouã agendã :D De aia pot considera cã am luat doza pe luna asta.

    Faza cu schimbarea verbului din „to please” în altul mi-a adus aminte de o cugetare proprie cum cã femeile ar fi elementul „civilizator” al unei societãţi. Eve a reuşit sa nuanţeze concluzia aia, în sensul ca femeia (maturã, adicã) „civilizeazã” prin proceduri şi supraveghere constantã, iar fata „civilizeazã” printr-o viziune mai cooperatistã, mai emoţionalã şi mai prietenoasã a societãţii.

    Revenind cu picioarele în cotidianul românesc, observ cu tristeţe cã pe aici fetele şi femeile sunt minoritare, majoritatea persoanelor de sex feminin fiind muieri. Spre deosebire de sensul arhaic, prin muiere inţeleg o persoanã de sex feminin care nu gândeşte nici ca o femeie, nici ca un bãrbat, ci reuşeşte sã adune trãsãturile negative ale amândurora. E tanti aia care cumpãrã legume din piaţa de gros şi dupã aia în Badea Cârţan îţi bagã poveşti cu grãdina în care le-a crescut; e vânzãtoarea care în timp ce sparge seminţe se plînge cã e criza şi cã oamenii nu mai au bani; e funcţionara de la ghişeu înţepatã cã ai deranjat-o de la cafea/bârfa cu colegele/solitaire/etc şi care drept rãspuns te trateazã cu scârbã; e intelectuala/patroana/angajata-la-stat-cu-funcţie-importantã care pozeazã în model de integritate/succes/moralitate/etc. dupã ce a încasat ultima şpagã/a terminat de studiat ultimele numere din Libertatea, Click şi CanCan/s-a transferat la alt partid ca sã rãmânã la „putere” şi sã-şi menţinã influenţa in cercul ei de Miţi.

    Am spus observ, nu judec, pentru cã nu e rolul meu sã judec – fiecare trãieşte cum îi place şi dupã cum crede de cuviinţã. Iar bãrbaţii au şi ei varianta lor de „muiere”. Numai cã dacã la bãrbaţi verbele pe care le identific sunt a crea/a distruge:ei construiesc casa şi tot ei la beţie îi dau foc, la femei sunt a dezvolta/a menţine: dezvoltã gospodãria, menţine familia unitã, la muierile de ambe sexe verbele sunt a ignora/a i se fâlfâi: Nu-mi pasã, ignor xyz, mi se fâlfâie de zhy; evident cu „locul comun” dacã aş fi mai tânãr/aş avea ocazia aş pleca din ţara asta de …

    Şi poate de aia sântem în stadiul în care sântem ca naţiune, pentru cã avem prea multe muieri de ambe sexe şi prea puţini bãieţi şi bãrbaţi, prea puţine fete şi femei. Sau poate avem destui şi destule, numai cã le ascundem cu ruşine din motive care ne scapã.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: